Raport privind percepţia Românilor despre criza refugiaţilor

În faţa unei situaţii cu mult mai specială decât se așteptau statele europene, criza refugiaţilor începe să se contureze cu repeziciune la finele anului 2014, luând prin surprindere statele membre europene, în special cele aflate la frontierele sale externe, dar şi instituţiile europene. Sfârşitul vieţii unui număr însemnat de refugiaţi, ce căutau libertatea, în perimetrul European al Marii Mediteraneene se pare că reprezentat startul acestei crize, care a survenit Europei peste doua milioane de refugiaţi, un numar ce se dovedeşte, la ora actuală o problemă greu de gestionat la nivel european. Contextul mondial actual, care ofera o imagine bi-dimensioanală din punct de vedere economic, social şi politic a dus la prezenta situație prin migrația unui val uriaș de refugiaţi, ce urmăresc stabilitatea în țările europene, țări văzute cu potențial financiar, economic şi social, tocmai datorită deosebirii majore de ţara de origine. Libera circulație a persoanelor, comerțul liber la nivel mondial, stabilitatea financiară a unor state şi diferențele majore dintre statele foarte bogate şi cele sărace, discrepanța tot mai puternic observată între acestea, parte a procesului de Globalizare, au făcut ca mase mari de oameni să se deplaseze către zonele prospere ale lumii. În cazul nostru, un număr de peste două milioane de oameni, potrivit datelor UNHCR, au ajuns în Europa începând cu 2014, în special prin Grecia şi Italia, provenind din țări arabe precum Siria, Egip, Iordania ș.a. Capacitatea Europei de a gestiona criza este pusă la îndoială tocmai datorită numărului foarte mare şi în continuă creștere a refugiaţilor, care debarcă în țări precum Grecia, Italia, Turcia, şi care îşi urmează drumul către occident prin țările europene, membre Uniunii Europene şi Spațiului Schengen. Imposibilitatea susținerii unui numar mare de refugiaţi a împărțit statele Uniunii Europene în două tabere, pro şi contra găzduirii refugiaţilor în funcţie de criteri isociale, politice şi economice. Comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat, în luna martie: "Statele membre ale UE s-au angajat din punct de vedere juridic să transfere 160 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională și au reafirmat acest angajament în mai multe ocazii. Având în vedere situația umanitară din Grecia care se acutizează din ce în ce mai mult, statele membre trebuie să-și îndeplinească urgent angajamentele și să prevină o deteriorare în continuare a situației refugiaților în această țară. În zilele și săptămânile următoare trebuie să se înregistreze o creștere substanțială a transferurilor. De asemenea, este necesar ca statele membre să asigure rute alternative sigure și legale către Europa pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională și să-și dovedească solidaritatea cu țările terțe afectate de criza refugiaților printr-o intensificare semnificativă a eforturilor de relocare în UE". Ca ţară membră a Uniunii Europene, deşi nu a fost vizată efectiv de tranzitul acestora către occident, alegând mai de grabă țările vecine, Serbia sau Ungaria, România a luat parte la decizia Consiliului JAI care a stabilit cotele de refugiaţi care vor renevi fiecărei țări, fiindu-i alocați 2475 de refugiaţi. Capacitatea României de a-i integra, urmează să fie dovedite de statul român prin instituțiile sale, iar acest studiu a pornit, tocmai, din dorința de a afla percepția românilor față de actuala criză Europenă, soluțiile posibile pentru rezolvarea ei şi viitoarele consecințe care fără să vrem pot apărea și afecta statele. Sosirea primilor cincisprezece refugiaţi pe teritoriul României au radicalizat opinia publică şi mass media, iar în orașul gazdă, Galați a avut loc un protest, ceea ce indică nu tocmai o părere bună despre acest grup. Prin acest studiu s-a urmărit: 1) Cunoaşterea nivelului de informare asupra crizei refugiaţilor în Europa şi România. Identificarea percepţiei românilor față de cetățenii straini aflați pe teritoriul României; 2) Identificarea atitudinilor şi stereotipurilor românilor privind refugiaţii sosiți în Europa şi în România; 3) Poziția specialiștilor în domeniu, prin realizarea a patru intervuri cu profesori universitari şi specialiști în politici europene. În continuare, vom arăta, prin interpretarea datelor care este poziția României cu privire la acestă situație, dacă percepția negativă poate fi influențată de categoriile sociale sau vârsta respondenţilor și dacă teama apare doar la anumite categorii sociale.